Cine esti tu, cine sunt eu

Da, am revenit din vacanta de vreo doua saptamani. Nu am scris pentru ca nu am stiut ce… sunt atatea lucruri noi pe care le-am aflat in acest rastimp, dar nu am avut curaj sa le scriu, nu le-am simtit indeajuns de puternice pentru a le pune pe hartie (ma rog, spatiu virtual :)). Acum le pot spune.

In aceasta vacanta (spuneam eu la un moment dat ca urmez un curs) m-am descoperit pe mine, cine sunt eu cu adevarat si am aflat cine sunt oamenii cu adevarat. Suntem intregi si completi, minunati :). Doar ca de-a lungul vietii ne acoperim maretia cu mormane de gunoi – tone de ganduri si prejudecati, considerente si motive – care ne impiedica sa ne manifestam si sa fim asa cum ne-am nascut: liberi, frumosi, intregi – nu ne lipseste nimic. Si toate aceste ganduri si griji inutile ne restrang libertatea, ne pun capacul si ajungem sa ne inchidem in noi ca melcul in cohilie si sa privim pe furis la lumea de afara. La suprafata suntem tari, increzatori, carismatici sau duri, dar in cochilia noastra stramta mormaim necontenit, suntem vesnic nemultumiti, ii judecam pe toti, fara sa ne dam macar seama, punem etichete pe toti si pe toate, ne e frica de esec, suntem chiar terorizati de nereusita, ne luptam, ne hotaram si ne razgandim, ne taram si ne inaltam. Si cine vede toate astea, cine se chinuie cu toate aceste ganduri? Noi! Si cui ii pasa de toata lupta asta? Nimanui de fapt!

Cand reusim sa dam toata aceasta perdea obositoare la o parte, putem vedea limpede cine suntem: niste fiinte libere sa se exprime, libere sa realizeze lucruri extraordinare in viata, sa faca orice isi propun, sa urmeze orice posibilitate pe care si-o creeaza! Nu e minunat? Viata e in mainile noastre, o putem face extraordinara! 🙂 Eu am ales aceasta posibilitate si am descoperit ca sunt iubire si exprimare  – ii pot iubi pe toti, fara sa ii judec si pot sa spun tot ce vreau, fara sa mai pun capacul, fara sa cred ca nu sunt destul de buna pentru a face ceva sau pentru a imi exprima o anumita parere. Si asta e minunat! Am vazut dincolo de prejudecati, dincolo de ganduri si considerente – si ce am descoperit e un lucru simplu, dar al carui adevar te copleseste: in esenta toti suntem fiinte umane, egale, complete, minunate! Si asta e tot ce este!

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria eu si lumea

5 răspunsuri la „Cine esti tu, cine sunt eu

  1. iohanna, suntem liberi doar in masura in care ne luptam pentru libertatea noastra, care nu este a „lumii asteia”. suntem completi/intregi doar atunci cand suntem cu totul (prin vointa noastra) ai lui Dumnezeu. cand ne abandonam Lui si traim in Hristos. Frumosi suntem doar atunci cand ne putem „oglindi” intr-o icoana. Si pentru toate astea, zic io, este o nesfarsita lupta in razboiul vazut si nevazut 🙂

  2. tot eu sunt 🙂
    am uitat sa-ti zic ca titlul postului tau imi aduce aminte de o melodie Iriiiiiiiiis. nu sunt chiar aceleasi cuvinte dar acolo m-au proiectat 😉

  3. Bine spus, alin 🙂 Dar oamenii au uita ca sunt frumosi, intregi si completi, au uitat ca asa i-a lasat Dumnezeu pe lume. Lucrurile astea l;e simtim (de fapt nu prea ne dam seama, dar traima asa, ijn deplina libertate) cam pana pe la vreo 3 ani, dupa care ne pierdem inocenta si incepem sa ne acoperim maretia lasata de Cel de Sus cu tot felul de „mizerii” – ganduri si tot felul de bariere false, pe care ni le construim singuri. Si asa ne indepartam de cine suntem. Si poate unii se regasesc dupa 20, 30, 50 de ani…altii…niciodata. Eu m-am regasit si m-as bucura enorm sa o poata face si altii 🙂

  4. Buna, Iohanna. Am citit de multe ori posturile tale si am fost impresionata ca te implici in actiuni umanitare si de felul in care vorbesti despre toti acesti copii si parintii lor care trec prin clipe grele. De aceea, sper sa nu te supere inca un link cu durerea unui pui-de-om: http://babycafe.ro/forum/umanitare/ajutati-l-pe-darius.html
    Iti multumesc ca te implici, putini sunt aceia care fac cit ai facut tu. O floare de la mine si de la Darius @};-

    🙂
    Mirandolina

  5. Buna Iohanna.

    Felicitari pentru blog, imi place! 🙂 Imi place stilul tau, realist si in acelasi timp, lejer… Simplu si curat.

    Imi dai acordul sa preiau acest articol sa il pun pe site-ul o lume mai buna la sectiunea fi liber? Ai sintetizat excelent intreaga idee a povestii.

    Pupici si HRISTOS A INVIAT! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s