Privind un tablou de Monet

Viata
e ca un tablou de Monet
flori de soare
lumi mici, univers de culoare
sentimente topite
in frunze, in petale

ma pierd alene
in nuferi, pe dealuri,
in barci somnoroase
crizantemele rosii
imi canta de noapte buna

 

as vrea sa fiu mac
sau o capita de fan
sa lenevesc
intr-o liniste galbena
pana la capatul panzei
pana cand
se va termina culoarea

mi-ar place sa fiu
un ponton singuratic
cu doua scanduri
sa imi cant visele
malului tacut si apei domoale
sau poate
sa tin pe umeri
o pereche de indragostiti

maestre, picteaza-ma
da-mi un alt chip
de soare in apa
de foc in furtuna
iubire in alge
sau poate o mana
pe suflet

un nor
un copac
o cana de ceai
transforma-ma poate
din doua culori
intr-un mic evantai

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria poeme

2 răspunsuri la „Privind un tablou de Monet

  1. cristina ion

    Foarte frumoasa poezia! La cat mai multe! Eu ador operele lui Monet si poezia merge atat de bine cu tabloul! felicitari pupici
    cristina ion

  2. Multumesc mult Cristina! Ma bucur ca iti place! 🙂 Poezia e inspirata din mai multe tablouri de Monet, nu doar din acesta 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s